TUE. T-81/20. Klose/EUIPO (reprezentarea unui dreptunghi cu trei segmente colorate). Marcă a Uniunii Europene. Cerere de înregistrare marcă figurativă. Absența caracterului distinctiv.

* traducere și rezumat de Andreea Livădariu

La data de 6 februarie 2029, reclamanta Anne-Marie Klose a depus la Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) o cerere de înregistrare ca marcă a Uniunii Europene[1] a semnului figurativ reprezentat mai jos:

Produsele pentru care s-a solicitat înregistrarea aparțin claselor 9, 18, 20, 25 și 31 în sensul Aranjamentului Nisa referitor la clasificarea internațională a produselor și serviciilor în vederea înregistrării mărcilor din 15 iunie 1957, astfel cum a fost revizuit și modificat, corespunzând descrierilor de mai jos:

Clasa 9: „Pălării (echitație); toci și căști (echitație)”;

Clasa 18: „Cergi pentru cai fără chingi; șei de cai; cergi pentru cai; curele de atelaj pentru cai; căpestre; articole de îmbrăcăminte pentru cai; harnașamente; jambiere pentru cai; bandaj pentru cai; zăbale; căpestre de antrenament pentru cai; lesă pentru lonjare; valtrapuri; măști pentru cai; frâie și zăbăluțe; bijuterii pentru frunte; apărători pentru coada cailor; îmbrăcăminte pentru cai; garnituri de harnașament din fier; accesorii pentru cai, în special bonete și măști anti-muște; cravașe; vergi; genți”;

Clasa 20: „ Mobilă și mobilier; cadre [rame]”;

Clasa 25: „Pantaloni de echitație; jachete de echitație; articole de încălțăminte pentru echitație; încălțăminte pentru călărit; articole de îmbrăcăminte pentru călărie [altele decât pălăriile de călărie]; accesorii pentru călăreți, în special curele, mănuși, veste, șosete; articole de îmbrăcăminte; articole de încălțăminte; articole pentru acoperirea capului”;

Clasa 31: „Furaje pentru cai; preparate comestibile pentru cai”.

Prin Decizia din 9 iulie 2019, examinatorul a respins cererea de înregistrare a mărcii în cauză în temeiul articolului 7 alin. (1) pct. b) din Regulamentul (UE) 2017/1001.

Prin Decizia din 12 decembrie 2019 (în continuare „decizia atacată”), a doua Cameră de recurs a EUIPO a respins recursul declarat de reclamantă împotriva deciziei examinatorului.

Prin Hotărârea din 9 septembrie 2020, Tribunalul a respins calea de atac a reclamantei împotriva deciziei camerei de recurs, reținând, în esență, următoarele:

Reclamanta a susținut că prezența unei benzi de culori, precum cea reprezentată de marca solicitată la înregistrare, pe produsele în cauză, constituie o indicație care conduce la identificarea de către publicul relevant a originii comerciale a produselor. Aceasta în special pentru că se obișnuiește ca piesele de mobilier și utilajele de producție să fie puse la dispoziție în culori neutre, precum negru, alb ori în culori naturale. Astfel, ar fi neobișnuit un mobilier cu o bandă precum cea reprezentată de marca solicitată la înregistrare. Reclamanta a mai adăugat că, în general, zăbalele și elementele de prindere a harnașamentului cailor, precum și preparatele (n.n. hrana) pentru cai nu sunt colorate, astfel că aplicarea mărcii solicitate pe aceste produse permite ca produsele să fie recunoscute de către consumatori.

Tribunalul a reținut că, potrivit jurisprudenței, înregistrarea unui semn ca marcă a Uniunii Europene nu este condiționată de constatarea unui anume nivel de creativitate ori de imaginație lingvistică sau artistică din partea titularului mărcii. Este suficient ca marca să permită publicului relevant să identifice originea produselor sau a serviciilor protejate și să le distingă de cele ale altor întreprinderi (Hotărârea din 16 septembrie 2004, SAT.1/OHMI, C-329/02 P, EU:C:2004:532, par. 41).

Cu toate acestea, în speță, după cum a reținut și camera de recurs în mod corect, pe de o parte, benzile de culori într-un dreptunghi sunt forme simple, foarte des folosite ca elemente de creație a hainelor, precum și a mobilierului și a cadrelor (ramelor) și, pe de altă parte, simplitatea formei dreptunghiulare și repartizarea în trei benzi, verticale de lățime și lungime identice, precum și culorile acestor benzi conduc la ideea că semnul solicitat nu va fi perceput decât ca un simplu element de prezentare, obișnuit, al produselor pe care se va aplica.

Prin urmare, trebuie subliniat faptul că marca solicitată, chiar dacă nu trebuie să fie originală ori fantezistă, nu ar putea fi, ca urmare a formei sale foarte simple și a culorilor din interiorul acestei forme, percepută de către publicul relevant ca o indicație a originii comerciale a produselor pe care ar fi aplicată. Prin urmare, susținerile reclamantei referitoare la caracterul neobișnuit al prezenței unei benzi, precum cea reprezentată de marca solicitată, pe piese de mobilier și utilaje de producție ori pe zăbalele și elementele de prindere a harnașamentului cailor, precum și pe preparatele (n.n. hrana) destinate cailor trebuie să fie respinse.

În susținerea caracterului distinctiv al mărcii, reclamanta s-a prevalat și de calitatea înaltă a gamei și de prețurile ridicate ale produselor în cauză pentru a deduce că publicul relevant este obișnuit să caute anumite mărci aplicate pe astfel de produse și că, prin urmare, el va recunoaște marca solicitată ca o indicație a originii comerciale a produselor în cauză. Reclamanta a invocat, cu titlu de exemplu, o altă marcă aplicată pe produse scumpe sau de lux.

Tribunalul reține că, în speță, chiar dacă nu este exclus ca publicul relevant să aprecieze stilul, calitatea, finisajul și prețul produselor în cauză atunci când le cumpără, nu rezultă din descrierea produselor care figurează în cererea de înregistrare că este vorba, în mod necesar, de produse de lux sau de produse sofisticate ori cu un preț ridicat.

Or, este necesar a se aminti că împrejurări extrinseci dreptului conferit prin marca Uniunii Europene, precum prețul produselor pentru care marca este solicitată la înregistrare, nu fac obiectul înregistrării și, în consecință, nu pot fi luate în considerare la aprecierea caracterului distinctiv al unei mărci (a se vedea Hotărârea din 12 septembrie 2007, Neumann/OHMI (Forma unui cap de microfon), T‑358/04, EU:T:2007:263, pct. 34 și jurisprudența citată.

În ceea ce privește invocarea unui semn identic înregistrat în Germania, Tribunalul a amintit că regimul mărcilor Uniunii Europene este un sistem autonom, constituit dintr-un ansamblu de norme și care urmărește obiective care îi sunt specifice, aplicarea acestuia fiind independentă de orice sistem națonal, legalitatea deciziilor camerelor de recurs ale EUIPO trebuind apreciată exclusiv numai în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1001, astfel cum este interpretat de judecătorul Uniunii Europene (a se vedea Hotărârea din 17 iulie 2008, L & D/OHMI, C‑488/06 P, EU:C:2008:420, pct. 58 și jurisprudența citată). Prin urmare, EUIPO și, după caz, judecătorul Uniunii nu sunt legați de o decizie intervenită la nivelul unui stat membru sau chiar al unei țări terțe, care admite caracterul înregistrabil al aceluiași semn ca marcă națională (Hotărârea din 27 februarie 2002, Streamserve/OHMI (STREAMSERVE), T‑106/00, EU:T:2002:43, pct. 47).

Prin urmare, circumstanța conform căreia un semn identic a fost înregistrat în Germania nu poate avea influență asupra legalității deciziei atacate.

Hotărârea pronunțată miercuri, 9 septembrie 2020, cu referința T-81/20 – Klose/EUIPO (Représentation d’un rectangle avec trois segments colorés), ECLI:EU:T:2020:403, poate fi consultată pe site-ul Curia integral în limba de procedură de procedură (germană) și în limba de lucru (franceză).

[1] Cererea de marcă a fost depusă în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind marca Uniunii Europene.