Modificări ale Legii mărcilor și indicațiilor geografice (I)

Modificări ale Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, lansate în dezbatere publică în ianuarie 2018 (I)

O nouă concepție asupra definiției mărcii

Autor: Andreea Livădariu

A fost dat publicității proiectul de modificare a Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, fundamentat pe necesitatea transpunerii în dreptul intern a Directivei (UE) 2015/2436 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (cu termen de implementare 14 ianuarie 2019, respectiv 14 ianuarie 2023 pentru art. 45). Ne propunem, prin urmare, o serie de analize a noilor modificări, însoțite (unde va fi cazul) de critici și propuneri de reformulare a textelor. Astăzi vom începe cu chiar definiția mărcii.

Prima cea mai importantă propunere de modificare vizează redefinirea mărcii, prin preluarea întocmai a articolului 3 „Semne care pot să constituie o marcă” din Directiva (UE) 2015/2436. Prin urmare, articolul 2 al Legii ar urma să aibă următorul conținut:

„Art.2 – Poate constitui marca orice semn, cum ar fi cuvintele, inclusiv numele de persoane sau desenele, literele, cifrele, culorile, elementele figurative, forma produsului sau a ambalajului produsului sau sunetele, cu condiția ca aceste semne să fie capabile:

(a) să distingă produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi; și

(b) să fie reprezentate în registrul mărcilor într-un mod care să permită autorităților competente și publicului să stabilească cu claritate și precizie obiectul protecției conferite titularului lor.”

Propunerea de eliminare a condiției susceptibilității de reprezentare grafică din conținutul vechilor texte reprezintă o aliniere a legislației europene și a statelor membre la practica de aproximativ 20 de ani a OHIM/EUIPO și a Curții de Justiție a Uniunii Europene de a permite înregistrarea mărcilor olfactive care, la  o primă și conservatoare vedere, nu pot fi reprezentate grafic de o manieră care să răspundă rolului publicității registrelor (să poată fi cunoscute și clare pentru toate persoanele interesate).

Noua definiție a mărcii urmează să fie privită în lumina considerentelor 12 și 13 din Directiva 2015/2436, potrivit cărora:

(12) Atingerea obiectivelor urmărite prin această apropiere legislativă presupune ca dobândirea și păstrarea dreptului la marca înregistrată să fie în principiu subordonate, în toate statele membre, acelorași condiții.

(13) În acest scop, este oportun să se stabilească o listă exemplificativă de semne care pot constitui o marcă, dacă sunt potrivite să distingă produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi. Pentru a îndeplini obiectivele sistemului de înregistrare a mărcilor, și anume acela de a asigura securitatea juridică și o bună administrare a acestora, se impune, de asemenea, ca semnul să poată fi reprezentat într-un mod care să fie clar, precis, autonom, ușor accesibil, inteligibil, durabil și obiectiv. Prin urmare, ar trebui să se autorizeze ca un semn să fie reprezentat în orice formă corespunzătoare cu ajutorul tehnologiei general disponibile, deci nu neapărat prin mijloace grafice, atât timp cât reprezentarea sa oferă garanții satisfăcătoare în acest sens.

Necesitatea ca marca să fie reprezentată într-un mod „clar”, „precis”, „autonom”, „ușor accesibil”, „inteligibil”, „durabil” și „obiectiv” a fost enunțată pentru prima dată în anul 2002 de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, trăsăturile enumerate fiind cunoscute sub numele de „Criteriile Sieckermann”, după numele lui Ralf Sieckmann, un cetățean german care a dorit să-și înregistreze ca marcă, în anul 1999, în țara de origine, aroma de scorțișoară pentru serviciile din clasele Nisa 35, 41  și 42. „Criteriile Sieckermann” au fost enunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza C-273/00 din data de 12.12.2002, când a fost învestită cu o întrebare preliminară referitoare la îndeplinirea condiției reprezentării grafice a mărcilor olfactive. În considerentele 53-54, Curtea a statuat că:

„Pentru ca persoanele care accesează registrele să poată determina cu precizie natura unei mărci pe baza înregistrării, reprezentarea grafică în registru trebuie să fie de sine stătătoare, ușor accesibilă și inteligibilă. În plus, pentru a-și îndeplini rolul de marcă înregistrată, ea trebuie percepută neechivoc și în același fel de toată lumea, astfel încât marca să poată fi o garanție pentru indicarea originii. Având în vedere durata înregistrării unei mărci și faptul că, după cum prevede Directiva, aceasta poate fi reînnoită pentru perioade diferite, reprezentarea trebuie să fie durabilă. În final, reprezentarea mărcii trebuie să evite orice element de subiectivism în procesul de identificare și percepere a semnului. În consecință, mijloacele de reprezentare grafică trebuie să fie neechivoce și obiective”.

În context, cu doar câțiva ani înainte, Camera de recurs a OHIM (actualul EUIPO) a decis în cauza privitoare la înregistrarea mirosului de iarbă proaspăt cosită pentru mingile de tenis că se va considera îndeplinită condiția reprezentării grafice a mărcii olfactive printr-o descriere a mirosului – fără a fi nevoie redarea „grafică” a mărcii printr-o formulă chimică.

Ne menținem întrebările și rezervele deja afirmate, privitoare la asigurarea respectării principiul securității raporturilor juridice în cazul înregistrării mărcilor olfactive sau gustative – a căror cale este astăzi larg deschisă prin redefinirea legislativă a mărcii.

Spre exemplu, vor putea doi întreprinzători diferiți să înregistreze mirosul de mentă, respectiv mirosul de eucalipt ca mărci olfactive pentru… servicii de curățat haine? Dacă da, există risc de confuzie între cele două mărci? Sunt, oare, îndeplinite în acest caz criteriile Sieckermann privitoare la obiectivitatea, precizia, claritatea mărcii? Sunt, totuși, două mirosuri diferite, pe care unii dintre noi le diferențiază mai bine, alții nu…

(o analiză detaliată a modificării privitoare la condiția susceptibilității de reprezentare grafică va fi publicată în numărul viitor al Revistei Române de Dreptul Proprietății Intelectuale din primul trimestru al anului 2018)

Foto: garagestock/Shutterstock.com; wowomnom/Shutterstick.com