De ce să înregistrezi o marcă olfactivă?

Știați că studiile în materie de neurologie și psihologie au demonstrat că un parfum are capacitatea de a ne stârni amintiri mai adânci, mai vii, mai puternice și mai rare decât un cuvânt sau un cântec?

Eu mi-am „testat”, spre a mă convinge, propria-mi memorie olfactivă și invit cititorii să facă la fel pentru a se convinge de cât de puternice sunt emoțiile amintirilor olfactive. Asociez mirosul înțepător de petrosin (soluția de curățat pardosele) cu prima zi de școală. Parfumul cojilor de portocale îl asociez deopotrivă cu bucuria copilului din mine stârnită de fulgii de nea meniți să ne facă din orice derdeluș „Iarna pe Uliță” și cu bucuria sărbătorii Crăciunului. Asociez, de asemenea, parfumul dulce-fin al mamei cu diminețile copilăriei în care, gata să iasă și ea din casă pentru o nouă zi de muncă, dar nu înainte de a mă pregăti pentru școală, mama îmi încheia nasturii la manșetele albe, apretate și proaspăt călcate ale uniformei de culoare albastru pepit și îmi lega la spate șorțul albastru cerneală. Cu toții avem amintiri „olfactive”, pe care le conștientizăm mai mult sau mai puțin, amintiri care au darul de a face dintr-o zi veche de 20 de ani, un ieri atât de aproape, de limpede și de aievea, încât te furnică pielea.

Sistemul limbic al creierului uman, cel care are rolul de a gestiona emoțiile, adrenalina, motivația, comportamentul și amintirile unei persoane are în componența sa chiar bulbul olfactiv, cu funcția de a percepe mirosurile și acesta pare a fi unul din motivele ce stă la baza deciziei de a înregistra un parfum ca marcă.

Prima marcă olfactivă înregistrată în Marea Britanie este parfumul de trandafiri pentru cauciucuri, cunoscută sub numele „Sumitomo”, urmată de mirosul de bere amară pentru săgețile jocului Darts.

shutterstock_371705137

În anul 1999 a fost depusă spre înregistrare la oficiul european (OHIM, astăzi EUIPO) parfumul de iarbă proaspăt cosită pentru mingile de tenis. Decizia examinatorului cererii de înregistrare a fost de respingere a înregistrării, cu următoarele motive:

–         descrierea mărcii nu poate suplini condiția reprezentării grafice;

–         nu sunt clare limitele protecției mărcii;

–         nu se poate spune care ar fi diferența dintre mirosul de iarbă proaspăt tăiată, iarba proaspătă sau pur și simplu iarba tăiată.

(Motivarea in extenso face parte din Decizia Camerei de Recurs din data de 11.02.1999, dată în Cauza R 156/1998-2).

Marca a fost, în final, înregistrată considerându-se că reprezentarea grafică a mărcii olfactive are loc printr-o descriere sumară a parfumului ce urmează a fi apropriat. Rămâne de văzut cât de serios va fi pus la încercare principiul securității raporturilor juridice într-o viitoare acțiune în anularea unei mărci olfactive pentru rea-credință (pentru detalii asupra acestor probleme, a se vedea articolul Particularități ale înregistrării mărcilor neconvenționale publicat în volumul Conferinței Internaționale Bienale – ed. a XI-a, 28-29 octombrie 2016, de către Universitatea de Vest din Timișoara, autor Andreea Livădariu).

Foto: wowomnom/Shutterstock.com; garagestock/Shutterstock.com  

Leave a Reply

Your email address will not be published.


Notice: ob_end_flush(): failed to send buffer of zlib output compression (0) in /home/vroseu/public_html/blog/wp-includes/functions.php on line 4217